Perceptia cea mai directa a realitatii survine prin IUBIRE

joi, 21 octombrie 2010


Iubirea este ceva euforic, pe care îl faci, în primul rând, pentru tine însuţi, fără ca prin aceasta să fii egoist şi rezultatele se trăiesc lăuntric, direct proporţional, în propriile tale experienţe. Orice informaţie de acest gen există în permanenţă în spaţiu şi nu are nevoie de cărţi, pentru a fi cunoscută sau pentru a acţiona. Ea este totdeauna, în stare potenţială, chiar şi în tine.

Misterul iubirii este dincolo de raţiune: tu ştii că toţi suntem egali în potenţial, că, într-adevăr, nimeni nu are nevoie de ajutor din partea nimănui, nimeni nu are nevoie să i se spună sau să i se dea ceva, deoarece, la nivel potenţial, fiecare dintre noi are întotdeauna tot ceea ce îi este necesar, şi, cu toate acestea, faci cel mai dezinteresat şi cel mai plin de compasiune act din câte există, oferind, prin iubire, fraţilor şi surorilor tale, tot ceea ce e mai bun şi mai frumos în tine. În acest fel, retransmiţi şi altora, la momentul oportun, ceea ce ai primit şi tu atunci când a fost necesar.

Universul, aşa cum îl percepem noi de la nivelul la care suntem, poate fi considerat iluzoriu, sau, mai bine zis, parţial adevărat, şi, tocmai de aceea avem cu atât mai mult un motiv în plus pentru a ne bucura de el în mod detaşat şi de a-l iubi dezinteresat, în loc să ne lăsăm înspăimântaţi şi înrobiţi prosteşte de propria noastră imaginaţie, care, atunci când nu este pe deplin controlată, ne ascunde mai mereu aspectele esenţiale ale manifestării universale. Tot ceea ce se petrece pe Pământ îşi găseşte instantaneu reflexia pe oricare dintre nivelele vibratorii, de la cel mai elevat şi până la cel mai de jos. Astfel, orice acţiune a noastră produce modificări, mai mult sau mai puţin profunde, la absolut toate nivelele manifestării macrocosmice. Suntem, deci, în totalitate liberi să facem să predomine în fiinţa noastră oricare dintre aceste nivele. Pentru aceasta nu trebuie să schimbăm nimic altceva, decât să ne focalizăm intens atenţia şi să ne amplificăm iubirea.


Indiferent ce ai face, iubeşte-te că faci aceasta. Orice ai gândi, iubeşte-te pentru că gândeşti aceasta. Iubirea este singura dimensiune care trebuie amplificată şi rafinată. Iar dacă nu eşti sigur sau nu ştii ce înseamnă să iubeşti cu adevărat, iubeşte-te din tot sufletul pentru că nu ştii încă ce e iubirea. Nu există nimic mai important în acest Univers decât iubirea nesfârşită, pe care fiinţele conştiente o manifestă detaşat, una faţă de alta, în deplină libertate, fără posesivitate sau gelozie.

Nu vei fi capabil să depăşeşti, ireversibil, actualul tău nivel vibratoriu dominant, până ce nu vei învăţa să te iubeşti cu adevărat pe tine însuţi sau, cu alte cuvinte, să te accepţi în totalitate AŞA CUM EŞTI ACUM.

Indiferent care este nivelul tău spiritual, indiferent unde te afli în Univers, alegerea ta este mai mereu aceeaşi: să-ţi expansionezi conştiinţa sau să te contracţi. Şi, totdeauna, trebuie să începi exact de acolo de unde eşti. Dacă eşti conştient, nu mai este nimic rău în a fi acolo unde eşti – aceasta fiind doar una din nenumăratele experienţe, care îţi sunt puse la dispoziţie pentru a te perfecţiona, în funcţie de aspiraţiile tale sau nivelul tău lăuntric. Ceea ce tu eşti, pot fi şi eu; ceea ce eu sunt, poţi fi şi tu.Ceea ce eu sunt astăzi, tu vei putea fi, fără îndoială, în viitorul apropiat.

Tot ceea ce facem se oglindeşte fidel în noi înşine şi, chiar şi atunci când încetăm a mai acţiona, oglindirea respectivei acţiuni se întipăreşte pentru totdeauna în noi, determinând un răspuns oarecum asemănător, mai devreme sau mai târziu; prin urmare, cel mai adesea nu trebuie să ne împotrivim, ci să transcendem, deoarece împotrivirea înseamnă non-acceptare, ducând la contracţie, pe când transcenderea înseamnă acceptare plenară, înglobare, conducând la expansiune. Împotrivindu-te, te implici şi adesea suferi, pe când, transcenzând, te detaşezi şi găseşti fericirea.

1 comentarii:

C T 24 octombrie 2010, 08:41  

Iubirea ne infrumuseteaza , ne lumineaza , aduce sanatate si implinirea,dar marea majoritate gresim pentru ca suntem provocati de cei din jur._"Ceea ce tu eşti, pot fi şi eu;" dar nu o aplicam din cauza ca nu ne place sa ne umilim sau sa facem ceea ce ne invata altii! Liniste si pace!

Trimiteți un comentariu

  © Blogger template Foam by Ourblogtemplates.com 2009

Back to TOP